Cum gândește azi o mamă imperfectă?

0

Simt că m-am blocat! Mama ei de viață!

Duminică eram la masă cu o persoană minunată, pozitivă, molopsitor de bună. M-am simțit lângă ea ca și cum aș prinde aripi, mai ceva ca personajul din reclama Red Bull! Am plecat de la întâlnirea asta cu mai mult curaj și cu o stare de bine pe care mi-o doream de mult timp!

Dar cum mamele sunt femei iar femeile se întâmplă să mai fie și slabe, a doua zi, adică ieri, în sala de judecată, eram praf. N-am să-ți detaliez foarte mult ce căutam acolo. Și pentru asta n-ai să te superi, le ai pe ale tale!  Nici n-am să te las să presupui că asta mi-e meseria.

E simplu ca bună ziua! Pe scurt, duc o luptă să apăr un copil. Mă lupt să-i ofer liniște și bucurie. Și pentru a-i face și pe ei să vadă un copil, pe bune! Să-l asculte și să- i respecte dorințele și opiniile. Chiar dacă uneori simt că mă lupt cu morile de vânt.

Să știi că la noi chiar există mori de vânt din alea mari, cu dinți! Dar eu tot mă lupt! În plus, am un motiv bun să o fac!

Ce-o să mă coste? Câteva kilograme în minus, multe fire albe și gust amar? Sau cearcăne până la genunchi? Sau poate dureri de stomac? Nopți nedormite, zeci de ore blocată în aceleași gânduri? Nu, astea sunt ”fumate” deja!

După o zi ca asta, simt că cele 50 de kilograme ale mele s-au împuținat. N-am nevoie de dietă! Cel puțin, mi-am asigurat silueta de fotomodel anorexic!

Apoi, în zile cum e asta de care îți spun acum, simt cum mi se rupe sufletul în bucățele mici, minuscule, ca niște fire de praf. Atât de mici, încât le-ar lua pe sus până și vântul ăsta firav de primăvară, dacă nu le-aș ține strâns, înghesuite sub palton!

Și chiar n-ar fi o problemă dacă, după o noapte de stat cu ochii în tavan, aș reveni la starea de duminica trecută! Ce n-aș da acum pentru entuziasmul ăla și pentru aripile pe care le simțeam cum cresc pe sub cămașă!

Mamă, ce n-aș da!

Avem zile mai bune și zile mai proaste. Dar știi ce am descoperit eu?

Că am nevoie să fiu blândă. Să fiu blândă cu mine! Să mă iert pentru lipsa de inspirație și pentru ce am greșit. Să mă iert pentru că am fost lașă sau că n-am avut curaj cândva.

De-aș fi blândă cu mine o săptămână așa, de probă măcar!

Cine știe, dacă învăț să fac asta, poate că mâine voi simți iar aripile. Aripile alea mici, care s-au ascuns acolo, sub cămașă!

 

Dacă vă plac articolele mele, vă invit să mă urmăriți pe pagina de Facebook și pe Instagram.  Așa veți fi la curent cu toate noutățile!

Articolul precedentNoua generație de hateri
Articolul următorCum să dezarmezi o mamă
MAMAPETOC.RO este spațiul meu de exprimare, un blog care ori îți place, ori nu-ți place :) Dacă decizi că-ți place, vei găsi aici o mulțime de subiecte care să te inspire, despre tot ce înseamnă viața unei femei moderne, a unei mame care a decis să iasă din bula mămiciei, care îndrăznește să fie prioritatea numărul 1 în lista ei de prorități și să trăiască așa cum îi place. aici.
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Pentru a lăsa un comentariu trebuie să fiți de acord cu:
Please enter your name here