Cu ce nelămurire am plecat de la Webstock? Şi cine poate să-mi răspundă?

14

Vinerea trecută am fost la Webstock. Cu răceala din dotare, pe tocuri și îmbrăcată cu cămașa mea albă (pentru că am promis să mă îmbrac #6luniincamasaalba). Chiar dacă am făcut un real efort să mă ridic din pat și să mă pun pe picioare, lucrurile au decurs până la urmă conform planului. Deși o așteptam de-abia prin februarie, viroza asta m-a vizitat la sfârșitul lui septembrie. Cu 5 luni mai devreme! A venit pe nesimțite, neanunțată și fără să trimită și ea un mail sau un mesaj înainte să-și facă apariția.

În fine! În vinerea cu pricina mi-am luat o zi de concediu. Am făcut o cerere de CO la job cu o lună înainte de eveniment. Adică mi-am anunțat ”problema personală” din timp, să fiu sigură că pot participa. Pentru că da, muncesc și eu ca mai toată lumea 8 ore și îmi pierd 2 ore în traficul din București. Și asta în fiecare zi, de luni până vineri.

Dar să revenim la oile noastre! În dimineața aia m-a luat vântul pe sus până am găsit un taxi să pot ajunge la Webstock.

Acolo, mulțime mare. Puhoi. Aglomerație. Bloggeri, bloggeri, bloggeri peste tot. Păi când am văzut eu toată adunătura aia, m-a cam trecut un fior pe şira spinării!

Stați să mă fac înțeleasă de la început! Eu scriu pe blogul ăsta în primul rând pentru mama, pentru sora mea, pentru prietena mea bună, pentru vecina de bloc, doamna Ionescu, cea cu bichonul alb, pentru Edith din Hunedoara și pentru Alina, moldoveanca din Bacău care mi-a scris că s-a distrat tare când a citit articolul meu despre cum să faci un borș moldovenesc ca un adevărat hipster!

Eu scriu pentru oamenii ăștia și pentru ceilalți oameni care se regăsesc ca și cifre în spatele blogului. Numai că, pe cei pe care i-am enumerat mai sus, îi știu eu cel mai bine!

Sunt ”fanii” mei și pentru ei scriu! De asta nu vreau să scriu informaţii tehnice de la evenimentele/cursurile la care merg. Pentru că pe ei nu-i interesează că am învăţat eu despre SEO sau strategii de marketing! Nu au timp să-mi citească mie notiţele despre planuri editoriale, conversii sau influenceri.

Oamenii care mă citesc sunt oameni normali, care n-au bloguri și nici nu sunt interesați de afiliere sau de monetizare.

Ei vor emoții, vor să citească 3 rânduri care să le aducă un zâmbet! Așteaptă altceva de la mine și de asta nu-i plictisesc cu un ”bullshit” ambalat în limbaj simandicos.

M-am întins cu explicații, haideți să revenim din nou la Webstock, un eveniment care a adunat toată blogosfera românească.

Păi, când am văzut eu un hol uriaș și o sală enormă plină de bloggeri, vă închipuiți ce a fost în mintea mea!

”Ce naiba caut eu aici?” 

Mă simțeam ca un David mic, pirpiriu, în fața lui Goliat!

Da să știți că n-am cedat așa, cu una, cu două! M-am strecurat cu greu prin mulțime și am găsit un loc, cu toate că erau persoane care stăteau în picioare. Am avut noroc să găsesc un scaun, şi asta a fost posibil datorită unor oameni care m- au făcut să simt cu adevărat că nu sunt singură, ci aparţin unei comunităţi!

Să știți că lucrul acesta m-a impresionat și m-a făcut să-mi regăsesc încrederea! M-am aşezat în zona în care erau bloggerii părinți din comunitatea Digital Parents Talks!

Și uite-așa, micuțul David a început să-l privească pe uriașul Goliat cu alți ochi! Parcă Goliat nu mai părea atât de mare!

Și știți de ce?

Pentru că pipernicitul ăsta de David și-a dat seama că mai erau și alți piperniciți, exact ca el, în sala aia mare! Și a realizat că sunt mulți care se simt aşa. S-a uitat în jur și a văzut mulți ”Davizi” mărunței! Așa că i-a venit mintea la cap și s-a simțit bine!

S-a gândit chiar că ar putea să învețe câte ceva, numai observându-l pe Goliat!

Acum urmează partea cu detalii concrete despre Webstock

Webstock 2017, cel mai mare eveniment de social media din Romania, a fost  organizat de de Evensys în parteneriat cu Vodafone. Eu am participat pentru prima dată şi pot să spun că mi-a plăcut foarte mult! Începând de la locație, cafeaua și bunătățile pe care am reușit să le ciugulesc în pauze, până la speakerii invitați.

Preferații mei au fost Marius Manole (actor), Ionuţ Budişteanu (informatician& inventator), Alex Gâlmeanu (fotograf) și i-am ascultat cu urechile ciulite pe Andreea Retea (andressa.ro) şi pe tânărul Andrei Şelaru (vlogger).

Dintre toți, prezentarea lui Robert Katai (Bannersnack) în sesiunea despre Instagram, a fost pentru mine punct ochit punct lovit! Am învățat o grămadă de șmecherii noi despre Instagram și așa ziua mea la Webstock a îmbinat utilul cu plăcutul.

Pentru că în partea a doua a evenimentului au fost organizate mai multe sesiuni interesante, am fost nevoită se pendulez între cele două săli. Și bine am făcut!

Singura mea nelămurire rămâne cea legată de calitate.

De aici, dragii mei ”fani” menționați mai sus, nu mai citiți! Mergeți la treburile voastre, aplicați-vă o mască, băgați o friptură la cuptor, puneți-vă un pahar cu vin și uitați-vă la o comedie. De aici încolo, nu mă adresez vouă!

Așadar, stimați oameni din PR, din agenții, bloggeri… ce naiba înseamnă ”conținut de calitate”? Că toate drumurile duc la sintagma asta și toate sfaturile se finalizează cu …”bloggerul trebuie să furnizeze conținut de calitate”!! 

Buuuun! După mine, calitatea înseamnă calitate și atât! Spre exemplu, dacă-mi iau o haină de calitate, înseamnă că e făcută dintr-o stofă frumoasă, are cusături impecabile, e croită bine, mă ține mult timp și nu plâng după banii cheltuiți pe ea. Mâncarea de calitate e cea fără mizerii, gătită, din ingredinete sănătoase. Iar dacă-mi iau pantofi de calitate… sunt neapărat din piele, rezistenți și rămân frumoși chiar și după 4 ani. În plus, nu-mi miros picioarele când îi descalț!

La fel cum “timp de calitate” petrecut cu familia reprezintă pentru mine acele momente în care renunţ la orice activitate pentru a petrece câteva ore cu fiica mea sau cu partenerul de viaţă. Este atunci când de reconectăm după 12 ore, când ne plimbăm de mână sau ne împărtăşim cele mai mici secrete. Este atunci când pun capul pe umărul lui, iar el îmi mângăie părul, fără să ne spunem nimic. Sau atunci când “pierd” ore bune alături de fiica mea, închise în camera ei, maimuţărindu- ne, vorbind despre băieţi sau despre planurile ei de viitor. Asta înseamnă pentru mine timp de calitate!

Cât despre conținutul de calitate de pe bloguri… Eu cred că această calitate se regăsește în articolele pentru care bloggerul se documentează, acolo unde se vede munca lui.

Calitatea înseamnă exemple și rezultate din cercetări, înseamnă un citat care să aibă legătură cu subiectul, înseamnă o imagine frumoasă pusă în concordanță cu tema articolului.Calitatea înseamnă o exprimare frumoasă și ușor de citit, cu un mesaj care să mă pună pe gânduri sau un text care să-mi stârnească o emoție.

Calitatea înseamnă chiar și bun simț. Înseamnă că textul este atât de bun, încât, atunci când citesc pot să văd omul care l-a scris. Pot să-l aud, să simt din cuvintele sale că e un om care are intenții bune, că e un om cu valori și principii morale… normale și decente.

Cam asta credeam eu că înseamnă ”conținut de calitate”! Dar cred că am greșit!

Pentru că am văzut articole, pe anumite bloguri, scrise într-un limbaj de mahala.Şi conţinutul acestora m-a pus pe gânduri. Am citit ”articole” care m-au făcut să-mi închipui un om care zbiară, care își bate cu pumnii în piept pentru dreptatea lui. Am văzut un om cu ochii bulbucați, pus pe scandal și pe harță!  Articole de genul acesta m-au făcut să-mi închipui un om care trăiește într-o lume aspră a criticilor și a competiției, care încearcă să ajungă undeva, fără măcar să îi pese  unde este!

Am citit articole unde totul e luat la mișto, iar bloggerul se pune singur pe un piedestal. Culmea e că limbajul și atitudinea asta atrage oameni cu personalități similare ca a celui care scrie articolul ”de calitate”. Și mamă, chiar că sunt mulți! Pentru că blogurile alea au cifre.

Au trafic uriaș, au cifre multe!

Iar în majoritatea intervențiilor de la Webstock și nu numai, am tot auzit că agențiile vor bloggeri autentici, creativi, care să furnizeze ”conținut de calitate”. Când, în realitate, lucrurile stau taman de-a-ndoaselea!

Sau poate că sunt eu unul dintre ”Davizii” ăia mult prea mici și încă n-am învățat cum e treaba cu bloggingul!

În loc de concluzie

Vinerea trecută stat pe tocuri 12 ore la Webstock. M-am întâlnit cu oameni cunoscuți, cu oameni pe care-I admir și am cunoscut oameni noi. Am făcut 53 de fotografii, am băut 2 cafele fără zahăr, am mâncat o salată uriașă și la final am băut un pahar de vin alb. Mi-am îmbrățișat prietenii, mi-am încurajat colegii nominalizați la câteva categorii și am plecat cu informații noi pe care voi încerca să le folosesc pentru blogul meu.

Chiar dacă plec cu o mică nelămurire, sper totuși să-mi găsesc răspunsul până la ediția Webstock de anul viitor!  Sau, cine ştie, aș putea să mă maturizez între timp şi să iau lucrurile aşa cum sunt, fără să mai caut răspunsuri.

 

14 COMENTARII

  1. M-a pus pe gânduri articolul tău.
    Regret că am fost nevoită să plec intempestiv dar rolul de mamă primează. Se pare, însă, că nu am priedut prea multe, dar atât cât am stat acolo, 2-3 ore sau cîte au fost, m-am simțit bine printre oamenii cu care m-am văzut, m-am salutat și chiar pupat.
    Știi că și pe mine m-a luat vântul până am găsit un taxi. 😀
    Te pup, Nico!

  2. Ce frumos ai scris 🙂 Delicat, sincer, direct si in acelasi timp profund. Desi nu te cunosc personal, as putea paria ca sunt trasaturi care te caracterizeaza si pe tine :). E trist ca nu de putine ori exista persoane (sau chiar agentii dupa cate inteleg) care confunda autenticitatea si originalitatea cu lipsa bunului simt si a vulgaritatii. Dar pe de alta parte, daca ne gandim ca un blogger poate avea un rol de educator informal, oare cati s-ar mai numi cu adevarat bloggeri?

    • Iti multumesc foarte mult pentru apreciere! Ai dreptate insa, pe de o parte, cred ca un blogger, atat timp cat scrie un text, ar trebui sa fie constient ca acesta ar putea avea un impact asupra celor care-l ciesc. Si de ce impactul n-ar fi unul pozitiv? Cred ca acesta este un subiect sensibil 🙂

  3. Draga mea, să înteleg că post-Webstock ai ajuns pe niște bloguri celebre? Și ai rămas cu gura căscată, haaa? Așa și eu acum 1-2 ani, chiar pe blogul unuia dintre speaker-ii Blogging Session-ului. Am dat unfollow la scurt timp, pentru că nici mie nu îmi venea să cred că cineva poate să scrie așa. Ideile erau bune, dar modul de a le exprima nu era pe gustul meu, să spunem. Ba chiar și comentariile erau în același stil. Am renunțat pentru că mi-am dat seama că mă incarcam negativ citindu-le. Și asta poate tocmai că înainte eu luasem contact cu blogurile de parenting. Ai descris atât de bine “scriitura asta cu susul in jos”…
    Probabil sunt părtinitoare, dar pe blogurile de pe nisa noastră există “conținut de calitate” în fiecare articol. Iar atunci când am decis să dau drumul în lume unui blog, am știu exact pe ce drum să merg. Te îmbrățișez și felicitări pentru articol! 🙂

    • Da, da :). Eu nu prea inteleg cum stau lucrurile astea “in culise” dar in nici un caz n-are legatura cu calitatea. Si DA! De acord cu tine, Denisa! Pe multe bloguri de parenting am gasit continut de calitate, informatii, emotii, exeriente fantastice! Inainte sa-mi fac acest blog o urmaream pe Ana Nicolescu. Nici nu m-am gandit ca era blogger de parenting. Vedeam o mamica, o femeie cat 10, si gaseam pe blogul ei tot ce ma interesa (inca mai cred acest lucru 🙂 ). Multumesc!

  4. Cât despre Webstock, e clar evenimentul cel mai răsunător de peste an pentru oamenii “digitali”, de la care ar trebui să se plece acasă numai cu informațiile relevante pentru fiecare în parte. Și sunt o mulțime de astfel de informații. Restul….can-can digital.

  5. Continutul de calitate in agentiile de publicitate este o meteahna veche. O adapteaza, ii schimba numele, dar tot aia ramane. Continut de calitate este cel care aduce bani, nu cel care face educatie. Poti sa scrii tu articole intregi documentate / experiente personale / analize / interviuri si ce mai vrei tu dar daca nu convingi x zeci de mii sa te citeasca (din care x / y sa dea click pe bannerele lor) nu ai facut nimic din punctul lor de vedere.

    In urma cu ceva ani citeam intr-un manual de publicitate ca intelepciunea si bunastarea unei comunitati se vede cel mai bine in marimea intervalului de varsta pe care se bat agentiile de publicitate. Daca se bat doar pe adolescentii cu timp liber si bani de la parinti ceva este putred.

    • Păi din câte am văzut la Webstock, cam aşa este!
      Iar o altă chestie care pe mine mă sperie este termenul acesta “influencer”. Poate exagerez, dar parcă tot produsul unei agenţii pare, crescut artificial. Ca şi cum oamenii au nevoie de alţi oameni ca să gândească. E departe de ceea ce spunea L Mîndruţă că aduni în jurul tău oameni care cu aceleaşi convingeri şi care aduc în comunitate plus valoarea lor, apărând astfel alte idei, nu aşteaptă să le spui tu ce să facă sau nu..

    • Tudor, uite ca raspunsul tau ma pune acum pe mine pe ganduri! Ai punctat foarte bine si chiar ma intreb pentru cine…care este publicul pentru care se lupta? Sa fie oare asa cum spui? Pentru ca, daca este asa, avem mult de munca! La ultima editie DPT, Ana a spus un lucru grozav. Poate ca avem datoria sa facem ceva sa lasam o lume mai buna copiilor nostri. Si va fi al naibii de greu, dar merita sa incercam, esti de acord cu mine?

  6. Mi-a placut mult articolul tău, este exact ceea ce numești tu “un articol de calitateȚ. E scris cu suflet și m-a făcut să mă gândesc mai bine la ceea ce scriu și eu pe blog. Eu cred că e loc și pentru oamenii ca noi, simpli, fără pretenii, care scriu din pasiune și pun mult suflet în ceea ce fac. Cred că e loc pentru toți. Important e să crezi în ceea ce faci și să nu îți dezamăgești cititorii.
    Mulțumesc pentru ce ai scris, pentru mine e valoros! 🙂

  7. foarte bine punctata nedumerirea ta. mie parca mi e si frica sa mai descopar bloguri noi, sa intru pe linkuri super promovate. de fiecare data sunt dezamagita. oare ar trebui sa incepem si noi sa ţipăm şi să scriem vulgar pe bloguri pentru a avea succes? in continuare imi place sa cred ca nu.

    • ca si tine, eu cred ca trebuie sa fim in continuare exact asa cu am fost pana acum. Si exact cum a spus mai sus si Iohanna, este loc pentru fiecare. Iti multumesc mult pentru comentariu, te imbratisez!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here